Oamenii din sănătate, justiție, finanțe și educație au protestat în România, exprimând nemulțumiri față de noua lege a salarizării. La București, sindicaliștii au plecat spre Piața Victoriei pentru a participa la mitingul organizat de Sanitas, unde se așteptau aproximativ 15.000 de persoane.
Crina Stan, reprezentant DGASPC Arad, a afirmat că angajații sunt epuizați emoțional și trăiesc situații din ce în ce mai grele, fiind nedreptățiți. Liderul Sanitas Arad, Otniel Sandru, a criticat sporurile mici pentru zilele de weekend și sărbători, menționând că salariile lor sunt afectate de sporuri de doar 10%, echivalent cu 5 lei.
Nemulțumiri în sistemul judiciar și în sectorul financiar
Judecătorii și grefierii din Alba Iulia au protestat ieri, fiind nemulțumiți de deciziile privind salarizarea. La Tribunalul Gorj, grefierii au decis să participe doar la cauzele urgente, pentru că salariile lor se vor diminua față de cele actuale, ceea ce consideră nedrept. Ion Păun, grefier șef, a spus că în țară se găsesc bani pentru demnitari, dar nu și pentru alte categorii sociale.
- 40 de salariați din Mehedinți au ieșit în stradă pentru aceleași motive.
- Angajații din Finanțe Gorj au amenințat cu blocarea activității, dacă modificările le vor reduce veniturile cu între 2.000 și 5.000 de lei.
- Joi, aceștia vor organiza o zi fără finanțe în toată țara.
Tensiuni și în sectorul educației și negocieri cu Bruxelles-ul
Profesorii din România amenință cu proteste, deoarece legea salarizării nu respectă promisiunile făcute după greva generală din 2023. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, recunoaște că legea are nevoie de îmbunătățiri și va continua negocierile cu partenerii sociali după ce se va întoarce de la Bruxelles, unde se discută despre înghețarea creșterilor salariale până în 2031.
Florin Manole, fost ministru al Muncii, a spus că România poate face o simplă înghețare a salariilor, fără a fi nevoie să se meargă la Bruxelles pentru această decizie. Legea salarizării, care este asumată de România prin PNRR, trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, altfel țara riscă să piardă peste 700 de milioane de euro.