Vicepreședintele Academiei Române și fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, a transmis pentru Adevărul că implicarea părinților în educație are o influență semnificativă asupra rezultatelor școlare ale elevilor români, conform raportului PISA 2025.
România se află printre țările în care atitudinea familiei față de școală determină diferențe mari în performanță. Între elevii ale căror părinți îi întreabă cel puțin de câteva ori pe săptămână despre activitatea școlară și cei ai căror părinți nu manifestă interes, diferența de puncte la științe ajunge la 37, echivalentul unui an de școală.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Factorii sistemici și implicarea părinților
Mircea Dumitru a precizat că rezultatele elevilor devin „catastrofale” la nivel de gimnaziu, deși părinții nu își schimbă comportamentul în această etapă. El consideră că, deși există o corelație între interesul familiei și performanța școlară, cauzele principale ale rezultatelor slabe trebuie căutate în alte aspecte ale sistemului educațional.
Fostul ministru a explicat că, din punct de vedere statistic, rezultatele PISA până în clasa a V-a nu sunt alarmante, iar implicarea părinților are un impact mai mare în mediile favorizate. În plus, Dumitru a subliniat că nu este corect să se atribuie părinților o vină morală pentru rezultate slabe, mai ales în cazul elevilor din medii defavorizate sau rural, unde șansele de a beneficia de o educație de calitate sunt limitate.
De asemenea, el a adăugat că părinții care nu pot dedica timp educației din cauza programului încărcat sau a condițiilor economice nu trebuie judecați. În opinia sa, școala trebuie să fie o instituție de stat care să asigure formarea de bază în citit, scris și matematică, pentru că mulți părinți nu pot compensa lipsa acestei educații.
Raportul PISA 2025 arată că 75% dintre elevii români cer ajutor la teme atunci când acestea devin dificile, iar o treime renunță dacă temele sunt prea lungi. Atitudinea față de învățare și motivația sunt aspecte importante, dar rezultatele slabe indică necesitatea unor reforme sistemice pentru îmbunătățirea performanței școlare.
