România continuă să fie caracterizată de o fragmentare economică accentuată, iar diferențele dintre județe se reflectă atât în veniturile pensionarilor, cât și în salariile angajaților. Datele din luna iulie 2026 arată un decalaj semnificativ între zona cu cele mai mari pensii și cele cu cele mai mici, precum și o discrepanță între nivelul pensiilor și salariilor din anumite regiuni.
Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, pensia medie națională a ajuns la 2.821 de lei. În Sectorul 1 al Capitalei, pensia medie depășește 4.000 de lei, în timp ce în județul Botoșani aceasta este de doar 2.229 de lei. Diferența de aproape 1.900 de lei pe lună evidențiază disparitățile teritoriale în sistemul de pensii.
Citește și: Peste 51.000 de elevi învață despre alimentație sănătoasă și mediu în noul an școlar
Diferențe majore între județe în pensii și salarii
Județele din vest și centru, precum Hunedoara, Brașov, Gorj, Constanța și Galați, înregistrează pensii medii ridicate, însă situația este diferită în ceea ce privește salariile actuale. În Hunedoara, de exemplu, pensia medie de 3.494 de lei nu reflectă nivelul salariilor, care sunt printre cele mai mici din țară, cu un câștig salarial mediu brut de aproximativ 6.297 de lei.
Acest contrast se datorează istoriei economice a județului, care a fost unul dintre centrele industriale ale României. Generațiile de muncitori au acumulat stagii de cotizare și venituri mai mari, iar aceste pensii reflectă în continuare această realitate, în ciuda faptului că economia locală s-a schimbat profund în ultimele decenii.
În alte județe din Moldova și sud-est, precum Botoșani, Vaslui și Vrancea, pensiile sunt cele mai mici, iar salariile actuale sunt de asemenea reduse. Datele INS indică un câștig salarial mediu brut de aproximativ 8.975 de lei în Timiș, iar în Cluj, salariile sunt și ele în partea superioară a clasamentului, în timp ce județele din Moldova rămân în zona cu cele mai mici venituri.
Astfel, diferențele între pensii și salarii ilustrează o economie românească în care trecutul industrial și actuala realitate a pieței muncii sunt în contradicție, evidențiind o țară cu două viteze.