Într-un interviu pentru MEDIAFAX, Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a subliniat discrepanțele notabile dintre România și media europeană referitor la speranța de viață.
România ar putea avea nevoie în jur de 51 de ani pentru a înlătura diferența față de media Uniunii Europene, având în vedere ritmul de recuperare din ultimele șase ani.Speranța de viață la naștere a atins 76,6 ani în România în 2024, în contrast cu 81,7 ani în UE, ceea ce indică o diferență de 5,1 ani.
Citește și: Navigatorii de pacienți ajută bolnavii să navigheze sistemul medical din România
Provocările îmbătrânirii active
Diferențele devin și mai evidente când se analizează anii trăiți în stare bună de sănătate după 65 de ani: femeile din România au o medie de doar 3,8 ani, față de 9,6 ani în Uniunea Europeană.Alexandra Dobre a subliniat importanța accesului la prevenție și vulnerabilitatea seniorilor, subliniind că România trebuie să trateze îmbătrânirea populației ca pe o problemă urgentă.
Un sondaj efectuat de CURS, la inițiativa Centrelor ECHO, în colaborare cu Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a relevat că 53% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani necesită adesea suport în activitățile cotidiene.În plus, 37% se simt izolate, iar 29% locuiesc singuri.
Alexandra Dobre a explicat că independența seniorilor este esențială pentru o viață activă, iar costurile reprezintă un obstacol major în accesarea serviciilor medicale preventive.Aproape 48% dintre seniori consideră că prețul este un impediment în accesarea controalelor medicale.
În plus, doar 6% din cheltuielile totale de sănătate din România au fost alocate pentru prevenție în 2023, comparativ cu o medie de 3% în țările OECD.Aceste date evidențiază necesitatea unor politici publice eficiente care să abordeze problemele seniorilor în mod integrat.