Rezultatele testărilor PISA din 2025 au evidențiat o problemă majoră în sistemul educațional din România, unde aproape jumătate dintre elevii de 15 ani întâmpină dificultăți în citire și înțelegerea textelor.
În timp ce alte țări europene, precum Estonia, au implementat strategii de învățare pe tot parcursul vieții, România se confruntă cu o lipsă acută de continuitate în reformele educaționale. Estonia a avut o viziune clară din 2014, concentrându-se pe responsabilitatea individuală în procesul de învățare, atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Citește și: Magistrații și diplomații din România încasează cele mai mari pensii speciale
Diferența dintre Estonia și România în abordarea învățării
Estonia a reușit să crească participarea adulților la învățare de la 13% la 22%, în timp ce în România acest indicator este de doar 6,7%. În plus, în țara noastră, doar 1 din 6 companii investește în formarea angajaților, iar adoptarea tehnologiilor precum inteligența artificială este foarte redusă, fiind ultimele în Europa.
Astfel, problema nu este doar la nivelul elevilor, ci la nivelul întregii culturi de învățare, care în România este foarte redusă. Pentru a schimba această situație, este nevoie de o viziune strategică și de o responsabilitate comună, nu de schimbări frecvente ale miniștrilor sau de reforme temporare.