Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona de la Galați nu a fost detectată pe radar, deoarece zbura la doar 50 de metri altitudine, unde sistemele actuale nu pot vedea.
Incidentul a evidențiat limitele tehnologiei de supraveghere aeriană din România, iar autoritățile pregătesc implementarea unor noi sisteme anti-dronă capabile să detecteze obiecte la altitudine joasă.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Ce înseamnă noile sisteme anti-dronă pentru apărarea aeriană a României?
Ministrul Miruță a explicat că noile tehnologii vor permite detectarea și interceptarea dronelor mici, care pot zbura în zone greu de monitorizat, precum văi sau terenuri accidentate, unde semnalul radar este perturbat.
- Detectarea dronelor la altitudine joasă
- Interceptarea țintelor mici
- Monitorizarea zonelor cu relief dificil
- Adaptarea strategiei de apărare aeriană
- Proiecte de înzestrare în curs de implementare
Ce impact are incidentul de la Galați asupra strategiei de apărare a României?
După incident, autoritățile au repoziționat și au introdus sisteme noi în zonele vulnerabile, pentru a preveni situații similare. Ministrul Miruță a subliniat că aceste ajustări reprezintă o bornă majoră în adaptarea apărării la noile amenințări.
El a adăugat că, deși riscurile nu pot fi eliminate complet, probabilitatea unor incidente similare va fi redusă semnificativ, iar livrările de sisteme noi vor continua până în 2028.
Producătorii internaționali nu pot face față rapid cererii globale pentru astfel de tehnologii, iar România, ca și alte state, trebuie să aștepte livrări în planurile de înzestrare.
În concluzie, incidentul de la Galați a determinat autoritățile române să-și adapteze strategia de apărare aeriană, pentru a face față noilor riscuri generate de dronele la altitudine joasă.