O inițiativă socială din București arată că persoane adesea neangajate pot avea un impact major în societate. Într-un atelier din sudul capitalei, se recondiționează calculatoare vechi pentru a fi reutilizate, demonstrând valoarea economiei sociale în România.
Potrivit estimărilor, domeniul economiei sociale produce venituri de aproape un trilion de euro în Uniunea Europeană și reprezintă până la 8% din PIB-ul UE. În România, acest model arată cum sprijinul pentru categorii vulnerabile poate avea efecte pozitive asupra comunităților locale și asupra economiei naționale.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Organizația Ateliere fără Frontiere (AFF), fondată în urmă cu 18 ani în România după model francez, angajează persoane cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă. În același timp, rezolvă probleme sociale precum lipsa de calculatoare în școli sau reciclarea materialelor nereciclabile în obiecte utile.
Ce înseamnă economia socială în România și cine beneficiază?
În cadrul atelierului din București, Cristina Bîcîilă, directoarea AFF, explică: "Vorbim nu doar de persoane cu dizabilități, ci și de tineri din centre de plasament, victime ale traficului de persoane, persoane mai în vârstă fără experiență de muncă, persoane cu adicții sau cazier". Această inițiativă oferă angajaților oportunitatea de a deprinde abilități și de a se pregăti pentru a-și găsi ulterior un job pe cont propriu.
- Persoane vulnerabile: persoane cu dizabilități, tineri din centre de plasament, victime ale traficului
- Proiecte de recondiționare: calculatoare vechi, materiale nereciclabile
- Durata de pregătire: proces de consiliere și formare pentru angajați
- Impact social: contribuție la reducerea șomajului și sprijin pentru comunitate
- Beneficiari: persoane vulnerabile, comunități locale, statul
Ce impact are această inițiativă asupra societății din România?
Cristina Bîcîilă afirmă: "Întreprinderile sociale care angajează oameni din categorii vulnerabile fac, de fapt, munca statului. Acestea contribuie la reducerea asistenței sociale și la creșterea taxelor plătite de angajați". Astfel, inițiativele de acest tip pot schimba destine individuale și pot revitaliza comunitățile locale.
Recondiționarea calculatoarelor vechi nu doar că ajută mediul, ci și stimulează economia socială, demonstrând că oameni neangajați pot deveni resurse valoroase pentru societate. În România, astfel de proiecte ar putea avea un impact semnificativ în reducerea sărăciei și în promovarea incluziunii sociale.
Continuarea poveștii, în newsletter-ul „Partea Bună” de vineri, 29 mai.