Sursă: Agerpres.ro

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că au fost primite peste o mie de observații în cadrul consultărilor pentru proiectul legii salarizării. El a precizat că aceste propuneri vor fi analizate și ajustate în funcție de argumente solide și analize tehnice, pentru a asigura o legislație clară și eficientă.

Potrivit ministrului, toate observațiile vor fi luate în considerare pentru a realiza cele mai bune modificări în grilele de salarizare. El a subliniat că dialogul cu sindicatele și reprezentanții sistemului public continuă, iar ușa Ministerului Muncii rămâne deschisă pentru discuții și clarificări. În plus, Pîslaru a menționat că deciziile vor fi luate la masa discuțiilor, bazate pe analize și nu pe amenințări sau proteste.

Ce impact vor avea observațiile asupra legii salarizării?

Ministrul a explicat că toate propunerile vor fi evaluate pentru a face corecții acolo unde argumentele sunt solide. Se vor realiza ajustări în grilele de salarizare, pentru a reflecta realitatea economică și nevoile sistemului public. În același timp, autoritățile vor cere ministerelor de linie să vină cu propriile analize pentru a fundamenta deciziile.

• Peste 1.000 de observații au fost primite în cadrul consultărilor
• Se vor realiza ajustări bazate pe analize tehnice și argumente solide
• Discuțiile continuă în spirit tehnic, fără presiuni sau proteste
• Se va analiza implementarea Legii 153 din 2017, considerată insuficientă de autorități
• Deficitul bugetar a fost gestionat cu prudență, fiind de 8 miliarde de euro în 2026

Contextul și consecințele pentru sistemul salarial

Ministrul Pîslaru a subliniat că, în condițiile actuale, România nu își permite cheltuieli excesive din fondul de rezervă, iar deficitul bugetar a fost menținut sub control, la 8 miliarde de euro. El a adăugat că, în 2016, deficitul era sub 3%, însă gestionarea defectuoasă a bugetului a dus la creșterea acestuia peste 9,3% în perioada pandemiei.

Autoritățile vor implementa corecții în grilele de salarizare, pentru a răspunde așteptărilor angajaților din sistemul public, dar în limitele spațiului fiscal disponibil. Pîslaru a reafirmat că deciziile vor fi luate în mod transparent, în cadrul unor discuții tehnice, și nu în condiții de presiune sau proteste.

Ministrul Pîslaru a încheiat spunând că, deși promisiunile din Legea 153 din 2017 nu au fost încă realizate, autoritățile vor continua să caute cele mai bune soluții pentru salarizarea sistemului public, în condițiile actuale ale bugetului național.