Sursă: Hotnews.ro
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a respins categoric teoriile conform cărora cineva ar fi „furat Dunărea”, afirmând că aceste informații fac parte dintr-o campanie de dezinformare coordonată de zone suveraniste și pro-rusești. Evenimentul a avut loc în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, sâmbătă, 8 august 2026.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
În cadrul interviului, jurnalistul Florin Negruțiu l-a întrebat pe ministru dacă știe că mulți cetățeni sunt convinși că fluviul a fost „furat”. Radu Miruță a răspuns cu o ironie subtilă, explicând că astfel de teorii sunt false și că problema debitului scăzut al Dunării este tehnic complexă, dificil de interpretat pentru populație. El a spus că „e foarte ușor de spus că n-avem apă suficientă pentru că cineva a oprit-o în amonte”, dar că această afirmație este „o prostie” și că nu poate fi adevărată.
Campanii de dezinformare și rețele artificiale coordonate
Ministrul Miruță a subliniat că astfel de informații false sunt promovate de rețele de dezinformare formate din zeci de mii de conturi artificiale, controlate de softuri de inteligență artificială. Acestea propagă minciuni și influențează opinia publică, încercând să slăbească sprijinul pentru Uniunea Europeană, NATO și ajutorul pentru Ucraina.
- Rețelele artificiale sunt coordonate de softuri de inteligență artificială
- Conturile false pot fi oprite tehnic cu instrumente speciale
- Dezinformarea vizează slăbirea unității europene și a sprijinului pentru Ucraina
- Autoritățile trebuie să reacționeze rapid pentru dezmințire
- Educația și informarea corectă sunt esențiale în combaterea propagandei
Provocările luptei împotriva dezinformării în România
Radu Miruță consideră că lupta cu dezinformarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru România în contextul actual. El a afirmat că, deși instituțiile statului dispun de instrumente tehnice și autoritate pentru a contracara aceste campanii, e nevoie de o abordare multidimensională, care să includă educație, reacție rapidă și tehnologii avansate.
În plus, oficialul a atras atenția că există riscul ca, sub pretextul libertății de exprimare, să fie permisă propagarea dezinformărilor, ceea ce poate duce la depășirea capacității de reacție a statului. El a mai spus că, pentru a combate aceste rețele, este nevoie de curaj și de voință politică pentru a implementa măsuri tehnice eficiente, precum blocarea conturilor false și controlul automat al dezinformării.
Radu Miruță a concluzionat că, în condițiile actuale, România trebuie să fie pregătită să facă față unui război informațional complex, în care tehnologia și educația joacă roluri esențiale pentru protejarea opiniei publice.