Țânțarii pot învăța să asocieze substanța chimică DEET cu hrănirea, afirmă cercetătorii, ceea ce explică de ce sunt atrași chiar de spray-urile de protecție folosite împotriva lor.
Un studiu recent, publicat în Journal of Experimental Biology, sugerează că țânțarii pot învăța să asocieze DEET, ingredientul activ din cele mai multe spray-uri repelente, cu posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Cercetătorii de la Universitatea din Tours, Franța, au observat că insectele pot fi antrenate să asocieze mirosul de DEET cu hrănirea, similar cu modul în care câinii lui Pavlov învață să asocieze un sunet cu hrana.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Ce înseamnă această descoperire pentru protecția împotriva țânțarilor?
Profesorul Claudio Lazzari a explicat că această învățare poate modifica modul în care percepem spray-urile repelente. În trecut, se credea că DEET funcționează doar prin respingere chimică, fie fiind toxice pentru țânțari, fie blocând detectarea gazelor de către insecte. Însă noile rezultate indică faptul că experiența poate influența reacția lor.
- 60% dintre țânțarii antrenați au încercat să înțepă mâna tratată cu DEET
- 17% dintre țânțarii neantrenați au încercat să înțepă aceeași mână
- Studiul a fost realizat pe insecte expuse anterior la sânge cald și DEET simultan
- Rezultatele arată că țânțarii pot învăța să asocieze DEET cu hrănirea
Reacțiile experților și implicațiile pentru protecție
Dr. Nina Stanczyk de la Universitatea ETH Zürich a salutat descoperirea, subliniind că țânțarii au abilități de învățare impresionante. Ea a spus că această capacitate de a asocia un miros respingător cu hrănirea poate avea implicații importante pentru strategiile de prevenție.
Specialiștii au atras însă atenția că rezultatele nu trebuie interpretate ca o vulnerabilitate totală a spray-urilor cu DEET, ci ca un aspect de luat în considerare în dezvoltarea noilor metode de protecție împotriva țânțarilor, mai ales în zonele cu risc de boli grave precum malaria sau Zika.
În concluzie, această cercetare aduce o perspectivă nouă asupra modului în care țânțarii percep substanțele chimice și deschide calea pentru studii suplimentare în domeniul controlului insectelor.