Sursă: Hotnews.ro
Primăria Călimănești a restaurat cu 12 milioane de lei, majoritatea prin PNRR, Castrul Roman Arutela, situat pe Valea Oltului, lângă Mănăstirea Cozia. Monumentul face parte din situl UNESCO „Frontierele Imperiului Roman-Dacia”.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Imaginile publicate de Ministerul Culturii arată că imobilul a fost tencuit și etajat, iar în jur au fost amenajate alei din piatră. Reacțiile din social media au fost diverse, iar HotNews a consultat trei specialiști pentru a evalua corectitudinea intervenției și valabilitatea criticilor.
Ce spun experții despre restaurarea Castrului Roman Arutela?
Felix Marcu, președintele Comisiei Naționale Limes pentru „Frontierele Imperiului Roman Dacia” și directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, afirmă că greșelile majore au fost făcute în anii ’80, când s-a realizat prima restaurare. El menționează și recomandările internaționale în domeniu.
- Restaurarea a fost făcută fără respectarea întregii documentații arheologice
- Au fost adăugate alei și tencuieli noi peste structurile originale
- Repararea a fost realizată fără consultarea unor specialiști în conservare
Ce propune arhitectul Alexandra Stoica?
Alexandra Stoica, arhitect specializat în restaurare, consideră că abordarea a fost „un pic de faptă penală” și propune demolarea anumitor elemente pentru a păstra autenticitatea sitului. Ea subliniază că intervențiile trebuie să fie în conformitate cu legislația în domeniu și cu recomandările UNESCO.
Proiectul de reabilitare, finanțat prin PNRR, a fost aprobat în 2025 după cercetări arheologice și istorico-arhitecturale. Ministerul Culturii a anunțat că restaurarea a fost realizată conform avizelor și cercetărilor de specialitate.
Internauții au reacționat cu umor și critici dure, acuzând că intervenția a fost „o reabilitare cu termopane și LED-uri”, iar un comentator a spus că „monumentele istorice trebuie conservate, nu transformate în atracții turistice cu tobogane roz”.
În concluzie, specialiștii recomandă o reevaluare a intervenției și respectarea strictă a legislației pentru protejarea patrimoniului cultural. Criticile rămân, însă, în mare parte, în zona umorului acid și a scepticismului față de modul în care se gestionează monumentele istorice în România.