Sursă: Zf.ro
În București, râurile Dâmbovița și Colentina nu mai permit înotul, iar lacurile de acumulare sunt în stare de degradare, fiind folosite pentru alte activități. În timp ce alte capitale europene au investit în amenajări pentru agrement acvatic, Bucureștiul nu dispune de astfel de facilități funcționale.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Pe cursul Dâmboviței au fost instalate recent echipamente pentru bărci și caiacuri, însă plajele și zonele de baie sunt aproape inexistent. Lacul Morii, care ar fi trebuit să fie centru de relaxare, se află în reamenajare, dar lucrările au dus la acoperirea zonelor de plajă improvizate. În plus, lacul Văcărești și Ciorogârla sunt în paragină, fiind colmatate sau nefuncționale.
Ce pot face bucureștenii pentru relaxare acvatică?
Deși nu pot înota în râurile naturale, locuitorii pot folosi instalații pentru bărci și caiacuri pe lacurile și râurile amenajate temporar sau în paragină. În plus, în zonele urbane, se organizează evenimente de divertisment pe malurile lacurilor, dar fără facilități de înot.
- Râul Colentina are ștranduri dispărute sau în paragină
- Lacul Morii este în reamenajare, dar cu zone acoperite de beton
- Cursul Argeșului a devenit groapă de gunoi, fără zone de relaxare
- Ciorogârla rămâne un râu enigmatic, neamenajat pentru agrement
Proiectele de înot din Paris și alte capitale europene
Parisul a investit peste 1,4 miliarde de euro pentru a curăța Sena și a amenaja zone de înot în timpul Jocurilor Olimpice din 2024. S-au construit stații de tratare a apei și un bazin de 50.000 de metri cubi pentru prevenirea revărsărilor. În această vară, trei zone de înot din centru au fost deschise pentru public, oferind răcorire în timpul caniculei.
O studentă a încercat să înoate în Sena pentru răcorire, dar mulți se tem de infecții sau erupții cutanate. Peste 50.000 de oameni au plonjat în râul parizian în luna iulie, depășind recordurile anilor anteriori.
Alte capitale europene, precum Varșovia sau Budapesta, au amenajat plaje și zone de sport pe malurile râurilor sau lacurilor, fiind destinații populare pentru turiști și localnici. În contrast, Bucureștiul rămâne în urmă în privința infrastructurii pentru agrement acvatic.
În concluzie, deși Bucureștiul are potențial pentru dezvoltarea unor facilități acvatice, lipsa investițiilor și a întreținerii a transformat râurile și lacurile în zone de paragină, în timp ce alte capitale europene profită de pe urma investițiilor masive în proiecte de divertisment acvatic.