În primele patru luni ale anului 2026, deficitul bugetar al României a fost de doar 1,17% din PIB, fiind cu 60% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, când a fost de 2,92%. Această reducere spectaculoasă a fost rezultatul unor măsuri guvernamentale de ajustare fiscală și utilizarea fondurilor europene.
Potrivit analizelor lui Iulian Anghel de la ZF, dacă guvernul nu ar fi redus cheltuielile de capital cu 9 miliarde de lei și nu ar fi diminuat sumele din PNRR (componenta de împrumuturi), deficitul ar fi fost de 1,73% din PIB. Astfel, deciziile de ajustare au avut un impact direct asupra nivelului deficitului, dar și asupra investițiilor publice.
Citește și: Bursa de la Bucureşti încheie pe plus după respingerea guvernului Mureşan: indicele câştigă 1%
Investițiile publice au fost sacrificate sau nu?
Deși autoritățile susțin că investițiile nu au fost blocate, datele indică o reducere semnificativă a cheltuielilor de capital. La patru luni, acestea au fost mai mici cu 9 miliarde de lei, adică o scădere de 49,2% față de aceeași perioadă a anului anterior. În plus, sumele din PNRR și fondurile structurale au fost diminuate cu 2,6 miliarde de lei.
- Cheltuieli totale de investiții în primele patru luni: 31 miliarde de lei
- Sumele cheltuite din fonduri europene: 23,4 miliarde de lei
- Sumele din bugetul de stat: 7,6 miliarde de lei
- Reducere față de 2025: 3,7%
- Investiții blocate sau reduse: da
Impactul asupra dezvoltării și finanțării proiectelor strategice
Reprezentanții guvernului afirmă că reducerea cheltuielilor de capital nu a afectat proiectele strategice, însă datele arată o diminuare semnificativă a investițiilor. În total, fondurile europene au reprezentat 75% din sumele alocate investițiilor în primele patru luni, în timp ce bugetul național a acoperit doar 25%. Această diferență indică o dependență crescută de fondurile externe pentru finanțarea proiectelor publice.
Reacțiile oficiale subliniază că România a intrat pe o traiectorie de consolidare fiscală, însă experții avertizează că reducerea investițiilor poate avea consecințe pe termen lung asupra creșterii economice și a dezvoltării infrastructurii.
Astfel, întrebarea dacă investițiile au fost sacrificate pentru reducerea deficitului rămâne deschisă, însă datele indică o tendință clară de diminuare a cheltuielilor de capital, cu potențiale efecte asupra viitorului economic al țării.