Ultima dată când au fost adăugate elemente în tabelul periodic a fost acum un deceniu, când elementele 113, 115, 117 și 118 au primit mențiuni oficiale.
Autoritatea internațională de reglementare a nomenclaturii din tabelul periodic a făcut un pas rar, numind unul dintre elemente după un fizician în viață.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Yuri Oganessian, care a condus un grup de cercetare ruso-american, a fost implicat în descoperirea elementului 118, cunoscut sub numele de oganesson, în 2002. Confirmarea descoperirii a durat ani, deoarece elementul este extrem de radioactiv și au fost creați doar câțiva atomi până acum.
De ce nu au mai fost adăugate elemente noi în ultimii 10 ani și dacă tabelul periodic va fi vreodată complet, rămâne o întrebare deschisă pentru specialiști.
Organizarea și evoluția tabelului periodic
Tabelul periodic reprezintă o hartă a elementelor chimice, în care sunt trecute simbolurile chimice și proprietățile lor. Acesta este actualizat constant pentru a reflecta descoperirile științifice.
Un element este o substanță pură formată dintr-un singur tip de atom, având un nucleu cu protoni și neutroni, înconjurat de electroni. Organizația tabelului se face în funcție de numărul atomic, adică de protonii din nucleu.
De la începutul secolului al XIX-lea, cercetătorii au încercat să ordoneze elementele într-un mod sistematic. John Newlands a observat că fiecare al optulea element avea proprietăți similare, iar Dmitri Mendeleev a creat versiunea modernă a tabelului în 1869, lăsând spații pentru elemente încă necunoscute.
Astfel, elementele din aceeași coloană au proprietăți chimice și fizice similare, iar descoperirea unui element nou este verificată de Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC). Procesul poate dura ani, iar toate elementele naturale au fost, în mare parte, descoperite.