Un raport realizat de Blocul Național Sindical evidențiază faptul că, în România, fondurile europene destinate reducerii disparităților regionale nu se traduc în creșteri de salarii pentru muncitori, iar diferențele de dezvoltare s-au accentuat.
Documentul, intitulat „România cu trei viteze: disparitățile regionale și prețul lor pentru lucrători. Eșecul politicii de coeziune în România”, analizează modul în care fondurile europene sunt cheltuite și impactul lor asupra salariilor și condițiilor de muncă.
Citește și: De ce liceenii din Franța protestează mai mult decât cei din alte țări europene
Disparități regionale și absorbție ineficientă a fondurilor europene
Raportul identifică trei regiuni de dezvoltare în țară: București-Ilfov, regiunile intermediare Vest, Centru și Nord-Vest, și cele rămase în urmă, precum Sud-Vest Oltenia, Sud-Est, Sud-Muntenia și Nord-Est. În timp ce București-Ilfov depășește media europeană, celelalte regiuni rămân sub media națională, iar Nord-Est se află pe ultimul loc.
De asemenea, doar 20-30% din fondurile europene contractate până în august 2026 au fost efectiv rambursate sau ajunseseră la beneficiari, fiind cheltuite ineficient din cauza birocrației și a sistemului administrativ slab.
Raportul subliniază că, în ciuda absorbției bune a fondurilor, acestea nu se traduc automat în salarii mai mari, iar ponderea remunerației în valoarea adăugată brută rămâne sub media UE în toate regiunile, indicând un decalaj persistent.
Chiar și în regiuni cu performanțe bune în absorbția fondurilor, precum Sud-Vest Oltenia, riscul de sărăcie rămâne ridicat, ceea ce demonstrează că cheltuielile eficiente nu asigură automat creșteri de venituri pentru populație.
Autorii raportului consideră că politicile de coeziune trebuie evaluate nu doar după viteza de cheltuire a fondurilor, ci și după impactul real asupra condițiilor de muncă și a nivelului de trai al celor mai defavorizați.