Sursă: Hotnews.ro
Un număr semnificativ de peste 300.000 de vârstnici din orașele României nu au mai ieșit din localitate de peste cinci ani, conform unor studii recente. Această situație accentuează problema izolării și singurătății în rândul seniorilor, o realitate dură pentru mulți dintre acești oameni.
HotNews a discutat cu mai mulți seniori din România, precum și cu reprezentanți ai asociațiilor care derulează programe pentru vârstnici, pentru a înțelege mai bine impactul singurătății asupra calității vieții lor. Un studiu din 2025, realizat de Asociația Niciodată Singur, arată că 3 din 5 seniori se simt singuri, iar 1 din 7 resimte un grad ridicat de singurătate.
Ce înseamnă singurătatea pentru bătrânii din România?
Bianca Gemănaru, director de programe în cadrul asociației, afirmă că în România nu reușim încă să abordăm această problemă cu soluții concrete. În multe cazuri, seniorii trăiesc singuri, fără sprijinul familiei sau al prietenilor, ceea ce duce la o stare de izolare profundă.
- Un studiu din 2026 indică faptul că peste 300.000 de vârstnici nu au mai părăsit localitatea de peste cinci ani
- 26% dintre seniorii din mediul urban nu au ieșit din localitate de peste un an
- Majoritatea bătrânilor trăiesc singuri, fără vizite regulate sau sprijin din partea familiei
- Centre de socializare și activități culturale există, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile tuturor
- Un tânăr voluntar a fost martor la o situație emoționantă, când o doamnă de 80 de ani a căzut și nu a fost ajutată imediat
Impactul izolării asupra sănătății și calității vieții seniorilor
Experții în longevitate afirmă că relațiile sociale sunt esențiale pentru o viață lungă și sănătoasă. În zonele numite „Blue zones”, oamenii care ating 100 de ani trăiesc în comunitate, în preajma familiei și prietenilor. În România, însă, singurătatea devine o problemă tot mai acută, iar soluțiile pentru combaterea acesteia sunt încă insuficiente.
Reprezentanții asociației și voluntarii implicati în programe pentru bătrâni subliniază că o conversație, o vizită sau o ieșire în oraș pot avea un impact semnificativ în reducerea sentimentului de izolare. În plus, autoritățile și societatea civilă trebuie să găsească modalități concrete de a sprijini această categorie vulnerabilă, pentru a preveni consecințele grave ale singurătății.
În concluzie, singurătatea la bătrânețe nu trebuie ignorată, iar soluțiile trebuie să fie adaptate realității din România, pentru a asigura o viață demnă și activă pentru toți seniorii.