Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a anunțat în martie că anii 2015-2025 sunt cei mai calzi înregistrați vreodată, iar această tendință de încălzire globală va continua până cel puțin în 2030, conform unui raport al agenției ONU. Potrivit buletinului, există o probabilitate de 86% ca un an din intervalul 2026-2030 să depășească recordul celui mai cald an înregistrat până acum, 2024, deținut de anul trecut.
Leon Hermanson, principalul autor al buletinului, a declarat că "un episod El Niño este prevăzut la sfârșitul lui 2026, ceea ce crește șansele ca anul următor, 2027, să fie proclamat un an-record". Raportul, întocmit de către 13 institute, arată că tendința de încălzire va continua, în special în perioada 2027-2028, când previziunile indică o creștere a temperaturilor de suprafață în Oceanul Pacific tropical, caracteristică fenomenului El Niño.
Citește și: Industrie Mică Prahova SA primește mențiune la ISMA pentru campania de siguranță rutieră
Impactul fenomenului El Niño asupra climei globale
Ultimul episod El Niño, din 2023 și 2024, a făcut ca acești doi ani să fie cei mai calzi în istorie. Acest fenomen ciclic, care afectează clima mondială prin creșterea temperaturilor de suprafață în Oceanul Pacific, are loc de obicei la un interval de doi până la șapte ani și durează între nouă și 12 luni. În 2024, temperatura medie globală a fost cu aproximativ 1,55°C peste nivelurile preindustriale, marcând o creștere semnificativă.
- Valul de căldură extrem pentru luna mai a fost resimțit în Europa, unde temperaturile au fost foarte ridicate pentru această perioadă.
- Temperaturile globale vor rămâne ridicate în următorii cinci ani, apropiate de cele mai înalte niveluri din istorie.
- De la 2026 până în 2030, temperaturile medii anuale vor depăși cu 1,3°C până la 1,9°C media preindustrială.
- Este foarte probabil ca temperaturile să depășească temporar pragul de 1,5°C peste nivelurile din 1850-1900, în cel puțin un an din această perioadă.
- În 2024, această limită a fost depășită temporar, cu o creștere de 1,55°C față de valorile preindustriale.
Consecințele încălzirii globale și măsurile de adaptare
OMM subliniază că pragurile de 1,5°C și 2,0°C, stabilite în Acordul de la Paris, se referă la o încălzire globală pe termen lung, evaluată pe o perioadă de 20 de ani. Depășirile temporare nu înseamnă că obiectivele de reducere a emisiilor nu pot fi atinse, însă frecvența acestor evenimente va crește pe măsură ce tendința de încălzire se intensifică.
De asemenea, în Arctica, temperaturile vor continua să depășească valorile normale, cu o creștere de până la 2,8°C în următoarele cinci ierni prelungite, între noiembrie și martie. Concentrația ghețurilor arctice va scădea în mările Barents, Bering și Ohoțk, iar precipitațiile vor fi mai abundente decât media în zonele înalte ale emisferei nordice.
Specialiștii avertizează că aceste schimbări climatice vor avea consecințe grave asupra ecosistemelor și comunităților umane, fiind nevoie de măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la noile condiții climatice.