Decizia CJUE privind prescripția penală: explicațiile președintelui UNBR

Sursă: Mediafax.ro

Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, afirmă că decizia CJUE din cauza «Lin II» nu schimbă fundamental modul în care instanțele române aplică regulile privind prescripția răspunderii penale. Decizia a fost pronunțată joi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și nu modifică major interpretarea existentă în sistemul judiciar românesc.

Potrivit lui Briciu, hotărârea CJUE consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește clar că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi redeschise. În analiza sa pentru publicația Adevărul, acesta subliniază că «cauza Lin2» urmează linia deciziei anterioare, «Lin1», din 2023, și nu aduce schimbări semnificative în interpretarea regulilor de prescripție.

Ce înseamnă decizia CJUE pentru justiția din România?

Traian Briciu explică că hotărârea CJUE precizează explicit că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor deja soluționate definitiv pe motivul prescripției. Astfel, dosarele aflate pe rol rămân în centrul dezbaterii, iar efectele hotărârii sunt mai puțin clare pentru procesele încă în curs.

Decizia confirmă că hotărârile definitive nu pot fi revizuite din cauza prescripției, indiferent de interpretările ulterioare.
Dosarele în curs de soluționare nu trebuie neapărat să fie afectate automat de această hotărâre.
Principiul legii penale mai favorabile (mitior lex) rămâne în vigoare și în contextul deciziei CJUE.

Impactul asupra sistemului judiciar românesc

Traian Briciu amintește că decizia Înaltei Curți din 2022 s-a fundamentat pe principiul constituțional al legii penale mai favorabile, care trebuie aplicată retroactiv. El subliniază că această obligație constituțională nu poate fi ignorată, iar sistemul judiciar trebuie să respecte această normă fundamentală.

În concluzie, decizia CJUE nu schimbă radical regulile existente, însă întărește principiile de bază ale protecției drepturilor fundamentale și ale autorității de lucru judecat în România, conform analizei președintelui UNBR, Traian Briciu.