Sursă: Mediafax.ro

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat sâmbătă, după doborârea dronei în apropiere de Delta Dunării, că amenințarea dronelor a existat de aproximativ trei ani. El a precizat că România nu dispunea până recent de sisteme speciale dedicate de luptă antidronă.

Miruță a explicat că proveniența dronei va fi determinată de instituțiile specializate din România, în urma expertizei fragmentelor colectate de la sol. El a menționat că activitatea de monitorizare a granițelor a fost intensificată, în contextul războiului din Ucraina, și că strategia de răspuns a Ministerului Apărării este actualizată periodic.

Capabilități de luptă antidronă și situația actuală

Ministrul a afirmat că, la fiecare două săptămâni, se face o reactualizare a planurilor de acțiune pentru a ține cont de evoluțiile tehnice și de amenințările din spațiul aerian. El a subliniat că, deși amenințarea a fost identificată încă din urmă cu trei ani, România nu avea sisteme speciale de combatere a dronelor de dimensiuni mici și zbor la altitudini joase.

• România a început să investească în sisteme de apărare antiaeriană pentru drone
• Activitatea de monitorizare a granițelor a fost intensificată
• Expertiza provenienței dronei va fi realizată de instituțiile specializate
• Strategia de răspuns este actualizată periodic pentru a ține pasul cu tehnologia
• Capabilitățile de luptă antidronă sunt în curs de dezvoltare

Reacția oficialilor și planurile de înzestrare

Miruță a afirmat că, dacă aceste sisteme speciale ar fi fost deja în dotare, le-ar fi utilizat cu plăcere. El a adăugat că, în prezent, armata română folosește ceea ce are la dispoziție pentru a contracara dronele de mici dimensiuni, dar că se impune accelerarea investițiilor în domeniu.

El a subliniat că, în ciuda existenței amenințării de trei ani, preocuparea pentru înzestrarea cu capabilități de luptă antidronă a fost redusă, însă acum se lucrează pentru a remedia această situație. În acest context, autoritățile vor semna contracte pentru echipamentele necesare și vor scoate maxim din resursele existente.

Astfel, România își adaptează strategia de apărare pentru a face față noilor provocări din spațiul aerian, în special în zona Delta Dunării, unde activitatea dronelor rămâne o preocupare majoră.