Ministrul Apărării, Radu Miruță, afirmă că producția locală de 60% pentru SAFE irită autoritățile, deoarece în 2024 și 2025 nu s-a cerut nici măcar 1% producție în România pentru contractul de trenuri.
Miruță susține că decidenții din PSD doar „pozează interesați” de a produce în România, însă în realitate nu au cerut implicarea firmelor românești în valoare de aproape 800 de milioane de euro, pentru cele 91 de trenuri contractate în ianuarie 2024.
Citește și: Fifor a respins implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan
El explică faptul că ultimul act adițional pentru acest contract a fost semnat pe 6 mai 2025, iar în documentație nu figurează nicio cerere de localizare sau implicare a firmelor românești, ceea ce reprezintă o „zero localizare”.
De ce producția locală de 60% pentru SAFE irită opinia publică?
Miruță subliniază că această diferență între promisiuni și realitate devine o problemă, deoarece implicarea firmelor românești în contracte majore ar fi trebuit să fie obligatorie, conform legislației și politicilor guvernamentale.
- Proiectul vizează 91 de trenuri, cu o valoare totală de 800 de milioane de euro
- Contractul a fost semnat în ianuarie 2024, cu ultimele acte adiționale în mai 2025
- În 2024 și 2025, decidenții nu au solicitat nici măcar 1% producție în România
- Zero implicare a firmelor românești în acest proiect
- Producția locală de 60% devine o referință pentru diferența față de zero localizare
Reacțiile oficiale și consecințele acțiunilor din domeniul feroviar
Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE, afirmând că a fost vorba de o „ipocrizie” și de ascunderea unor probleme mai grave în sistemul de achiziții publice.
El adaugă că lipsa de implicare a firmelor românești în contracte majore afectează dezvoltarea industriei locale și încrederea în capacitatea producătorilor autohtoni de a susține proiecte de această anvergură.
Reacțiile oficiale din partea autorităților rămân limitate, însă criticile aduse de Miruță pot duce la o reevaluare a politicilor de achiziții publice și a modului în care se gestionează contractele de infrastructură feroviară în România.
Impactul acestor declarații poate determina o creștere a transparenței în procesul decizional și o mai mare implicare a firmelor românești în proiectele de infrastructură, în condițiile în care opinia publică devine tot mai critică față de lipsa de localizare în achizițiile publice.