În luna martie 2026, cel mai ploios loc din România, stațiunea montană Stâna de Vale, a înregistrat cele mai scăzute precipitații din istorie, fiind totodată campion la secetă în Apuseni.
Potrivit datelor publicate de ANM, luna trecută a fost mai caldă decât în mod obișnuit, cu temperaturi medii de 6,1 °C, adică cu 2,4 °C peste mediana intervalului 1991-2020. La București, temperatura medie a fost cu 1,2 grade Celsius mai caldă, în timp ce la Dumbrăvița de Codru, județul Bihor, s-a înregistrat cea mai mare abatere, cu +4,4 °C față de medie.
Citește și: Nicușor Dan participă la reuniunea Consiliului European pentru bugetul UE 2028-2034
Temperaturi record și precipitații extrem de reduse în România
Temperatura absolută a variat între -12,9 °C la Vf. Omu și +21,4 °C la Zimnicea, în timp ce în primele 20 de zile ale lunii a fost extrem de puțină ploaie. În ultimele zile, însă, au avut loc precipitații intense, dar acestea nu au schimbat semnificativ situația secetoasă.
- Cel mai puțin a plouat în stațiunea Stâna de Vale, cu doar 11 l/mp, cu o abatere de 90% față de normal
- La Băișoara, județul Cluj, s-au înregistrat 82,2 l/mp, cel mai mare total lunar din țară
- La stația Lăcăuți, județul Buzău, precipitațiile au fost cu peste 70% peste medie, cu 31 mm
- Mediana precipitațiilor din martie în România este de 14 l/mp, la Sulina
Impactul secetei extreme în stațiunea Stâna de Vale
Stațiunea situată pe Valea Iadului, în Munții Apuseni, a înregistrat în martie 2026 o cantitate de precipitații de doar 11 l/mp, cea mai scăzută din toate lunile de martie. În medie, această stațiune primește 113 l/mp în luna a treia a anului, dar în 1944 a fost înregistrat recordul absolut de 382 l/mp.
Grosimea stratului de zăpadă a depășit 160 cm în zonele montane înalte, cu cele mai mari valori fiind 215 cm la Vf. Omu și 193 cm la Bâlea Lac. Aceste valori indică o iarnă încărcată, însă seceta din martie a afectat grav regiunile montane.
Reacțiile oficiale indică faptul că această situație extremă de secetă va avea consecințe asupra agriculturii și resurselor de apă, fiind nevoie de măsuri speciale pentru gestionarea resurselor în următoarea perioadă.
Specialiștii avertizează că astfel de fenomene extreme devin tot mai frecvente, iar monitorizarea atentă a climatului devine esențială pentru adaptarea la noile condiții meteorologice din România.