Sursă: Mediafax.ro
Un comitet al Organizației Națiunilor Unite (ONU) a stabilit că statele au obligația legală de a lua în considerare acordarea de despăgubiri pentru comerțul transatlantic cu sclavi și de a adopta măsuri pentru combaterea efectelor persistente ale discriminării rasiale, relatează Reuters.
Citește și: Un autocar s-a ciocnit cu o autospecială de tractare în vestul Turciei, 11 persoane s-au stins din viață
Orientările au fost publicate luni de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale și se bazează pe obligațiile asumate de state prin Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată în 1965. Potrivit documentului, aceste obligații nu trebuie analizate prin prisma legislației internaționale existente în perioada în care s-a desfășurat comerțul cu sclavi. Comitetul consideră că statele trebuie să răspundă în prezent pentru efectele inegalităților structurale care continuă să se manifeste.
Schimbare de paradigmă în abordarea despăgubirilor pentru sclavie
ONU schimbă perspectiva asupra despăgubirilor pentru sclavie, descriind această abordare drept o „schimbare de paradigmă”. Astfel, dezbaterea nu mai vizează responsabilitatea juridică pentru faptele istorice, ci obligațiile actuale ale statelor. Documentul ONU poate fi invocat în instanțe de persoanele care solicită măsuri reparatorii pentru consecințele comerțului cu sclavi.
- Statele trebuie să implementeze măsuri reparatorii cuprinzătoare pentru persoanele de origine africană
- Remediile trebuie să acopere toate aspectele, inclusiv deschiderea arhivelor istorice
- Revizuirea monumentelor și memorialelor publice
- Înființarea unor comisii independente pentru stabilirea adevărului
- Cele mai multe solicitări pentru despăgubiri au crescut în ultimii ani
Impactul asupra responsabilității istorice și măsurilor de reparare
ONU afirmă că despăgubirile financiare pentru urmașii sclavilor nu sunt suficiente pentru a compensa efectele pe termen lung ale sclaviei și discriminării rasiale. În plus, recomandă deschiderea arhivelor, revizuirea monumentelor și înființarea unor comisii independente pentru a documenta adevărul istoric.
Unele guverne și instituții au respins solicitările de despăgubiri, invocând principiul juridic al intertemporalității, care susține că statele actuale nu pot fi considerate responsabile pentru fapte din trecut, dacă acestea nu erau interzise de dreptul internațional la vremea respectivă.