La 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a declarat că intenționează să readucă terenurile contaminate în circuitul agricol, „cu orice preț”.
El a făcut aceste declarații în timpul unei vizite la o fermă de stat din regiunea Gomel, la o zi după comemorarea accidentului din 26 aprilie 1986. Lukașenko a afirmat că „trebuie să reînviem aceste pământuri, indiferent de cost”, subliniind intenția de a recupera terenurile din perioada sovietică, chiar dacă acestea sunt încă radioactive.
Citește și: Un autocar s-a ciocnit cu o autospecială de tractare în vestul Turciei, 11 persoane s-au stins din viață
Experții în radioprotecție și grupurile de mediu au avertizat însă că unele zone rămân periculoase pentru sănătate timp de mii de ani, iar readucerea lor în circuitul agricol poate avea consecințe grave pentru populație și mediu. Potrivit surselor, autoritățile belaruse ignoră aceste recomandări, urmărind un plan de reabilitare rapidă a terenurilor afectate.
Ce înseamnă reintroducerea terenurilor contaminate în agricultură?
Reabilitarea terenurilor radioactive implică măsuri de curățare și monitorizare, însă unele zone rămân periculoase pentru decenii sau chiar mii de ani. În Belarus, peste 1,8 milioane de hectare de teren agricol au fost contaminate după explozia reactorului de la Cernobîl, iar autoritățile doresc să le readucă în uz.
- 23% din teritoriul Belarusului a fost afectat de radiații
- 265.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol
- în 2025, au fost readuse în cultură 875 de hectare
- în primele patru luni ale anului 2026, alte 1.319 hectare au fost reabilitate
- documentele pentru încă 300 hectare sunt în curs de depunere
Ce consecințe poate avea această decizie pentru sănătatea publică?
Reintroducerea terenurilor contaminate în agricultură poate duce la acumularea de radionuclizi în alimente și apă, afectând sănătatea populației. Avertismentele experților indică riscul de cancer și alte boli cronice, pe termen lung.
Autoritățile din Belarus susțin că măsurile de siguranță sunt suficiente, însă criticii avertizează că această strategie poate avea efecte devastatoare. Reacțiile internaționale sunt rezervate, iar organizațiile de mediu cer o reevaluare a planurilor guvernamentale.
Impactul asupra mediului și sănătății publice rămâne incert, însă decizia de a readuce terenurile radioactive în circuitul agricol ridică semne de întrebare privind responsabilitatea și siguranța pe termen lung.
Rezultatele acțiunilor autorităților belaruse vor fi monitorizate atent în următoarele luni, în contextul tensiunilor geopolitice și al preocupărilor internaționale privind siguranța nucleară.