Deputații francezi au aprobat joi, în cadrul Adunării Naționale, abrogarea oficială a unor legi din epoca sclaviei, care defineau statutul juridic al persoanelor înrobite drept «bunuri mobile» și justificau abuzurile și pedepsele corporale, relatează Reuters.
Decizia, în mare parte simbolică, vine în contextul dezbaterilor din Franța despre despăgubiri pentru sclavie și despre persistenta rasismului și inegalităților legate de colonialism în societatea franceză. Dacă va fi adoptată și de Senat și promulgată de președintele Emmanuel Macron, legea va obliga guvernul să prezinte parlamentului un raport privind consecințele legislației coloniale și efectele durabile ale sclaviei asupra teritoriilor franceze de peste mări, precum și modul în care această moștenire influențează rasismul și discriminarea din societate.
Citește și: Un autocar s-a ciocnit cu o autospecială de tractare în vestul Turciei, 11 persoane s-au stins din viață
Ce reprezintă «Code noir» și de ce se dorește abrogarea lui?
Legislația vizată, cunoscută în franceză drept «Code noir», cuprinde edicte regale promulgate între 1685 și 1724 de Ludovic al XIV-lea, considerat unul dintre cei mai importanți regi ai Franței. Deși sclavia a fost oficial abolită în 1848, «Code noir» nu a fost niciodată abrogat formal, fiind considerat un simbol al trecutului colonial și al opresiunii.
- Legile defineau statutul juridic al sclavilor drept «bunuri mobile»
- Justificau abuzurile și pedepsele corporale asupra persoanelor înrobite
- Au fost promulgate între 1685 și 1724 de Ludovic al XIV-lea
- Franța a fost al treilea cel mai important actor european în comerțul transatlantic cu sclavi
- 13% dintre expedițiile comerciale în cadrul acestui comerț au fost inițiate de Franța
Reacțiile oficiale și perspectivele pentru viitor
În cadrul votului, cei 254 de parlamentari prezenți au fost unanimi în susținerea inițiativei, care mai trebuie dezbătută și de camera superioară a parlamentului. Președintele Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru această măsură, afirmând că vechea legislație nu ar fi trebuit să supraviețuiască până în prezent. De asemenea, unii deputați au cerut ca legea să includă și despăgubiri pentru urmașii sclavilor, însă deputatul Max Mathiasin a spus că nu a dorit să «îngreuneze» propunerea cu astfel de cereri.
Inițiativa are un impact simbolic, dar și un potențial de a deschide discuții despre responsabilitatea istorică și despre modul în care societatea franceză gestionează moștenirea sclaviei. În cazul în care legea va fi adoptată și promovată, va reprezenta un pas important în recunoașterea și comemorarea trecutului colonial și a inegalităților persistente.