România nu mai deține primul loc în UE la cheltuielile cu salariile bugetarilor

Sursă: Hotnews.ro

România a înregistrat o scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile bugetarilor în totalul veniturilor statului, ocupând acum poziția a patra în Uniunea Europeană în 2025, potrivit calculelor Profit.ro. Această schimbare survine după ce salariile din sectorul public au fost înghețate în anul 2025.

În anul 2024, România s-a aflat pe primul loc în UE la acest indicator, după ce a avut majorări ample de salarii în sectorul public, decise în principal din motive electorale. În 2025, decizia de a menține salariile înghețate a fost luată de guvern, ceea ce a dus la reducerea ponderii cheltuielilor salariale în totalul veniturilor statului.

De ce este important: această reducere nu reprezintă o reformă structurală, ci rezultatul deciziilor de politică fiscală. În 2024, majorările salariale au fost motivate de strategii electorale, însă în 2025 și 2026, măsurile de înghețare au avut ca scop reducerea deficitului bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024.

Ce înseamnă această schimbare pentru finanțele publice ale României?

Reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor indică o tendință de ajustare bugetară, dar nu o reformă durabilă a sectorului public. Aceasta a fost determinată de decizii politice de menținere a deficitului bugetar sub control, nu de reforme structurale ale administrației.

În 2015, România ocupa locul 20 în UE pentru ponderea cheltuielilor cu salariile în venituri.
În perioada 2016-2018, țara a urcat rapid în clasament, ajungând pe locul 2 în 2017 și pe primul loc în 2018-2021.
În 2022, România a coborât pe locul 2, iar în 2023 s-a plasat pe poziția a treia, fiind devansată de Letonia.

Reculul din poziție reflectă o politică de austeritate temporară, menită să reducă deficitul bugetar. În prezent, deciziile de înghețare a salariilor și reducere a cheltuielilor sunt în continuare în vigoare, iar impactul asupra sectorului public și a economiei rămâne de urmărit.

Contextul bugetar actual indică o tendință de ajustare fiscală, dar fără reforme structurale care să modifice fundamental sistemul de salarii și cheltuieli publice. În următorii ani, evoluția va depinde de deciziile politice și de situația economică generală.