Sursă: Zf.ro
Traficul total de mărfuri în portul Constanța s-a ridicat la doar 67 milioane de tone în 2025, în scădere față de anul anterior, conform datelor publicate de compania națională de administrare a porturilor maritime. Această cifră reprezintă o continuare a trendului descendent, după nivelul record de 92,6 milioane de tone în 2023.
Citește și: Costurile de împrumut ale Statelor Unite riscă să ajungă la 6% din cauza inflației
Între timp, șantierul Damen Mangalia a intrat în faliment, iar aproximativ 1.000 de angajați au fost puși pe lista de concedieri colective, afectând grav industria navală locală. În plus, investițiile în porturile dunărene și în infrastructura de transport fluvial continuă să fie amânate, deși strategia națională prevede creșterea volumului de marfă procesată în portul Constanța până în 2030.
Care sunt planurile strategice pentru porturile dunărene și transportul naval?
Conform Master Planului General de Transport, până în 2030, portul Constanța trebuie să își tripleze volumul de mărfuri operate, ajungând la 200 milioane de tone anual. Pentru aceasta, se intenționează dezvoltarea investițiilor în capacitatea de operare și atragerea de noi fluxuri de marfă, în timp ce porturile Midia și Mangalia vor rămâne secundare și vor fi dezvoltate în corelare cu portul principal.
- Se vor moderniza echipamentele de ecluzare și malurile canalelor navigabile
- Se vor asigura adâncimi de navigație de 2,5 metri pe Dunăre pe tot parcursul anului
- Se vor moderniza infrastructurile feroviare și rutiere de legătură
- Se va dezvolta rolul României ca hub de transport între Europa și Asia
Deși volumele totale de marfă au scăzut, numărul navelor cargo a depășit pragul de 2.000 în 2025, ceea ce indică o fragmentare a transporturilor și o creștere a frecvenței escalelor. În schimb, traficul de pasageri rămâne volatil, cu un declin de la 54 de nave în 2024 la 38 în 2025, dar peste nivelurile din perioada pre-pandemică.
Provocările industriei maritime și fluviale din România sunt accentuate de schimbările geopolitice din regiunea Mării Negre și de reconfigurarea rutelor comerciale europene, afectând atât porturile, cât și șantierele navale din țară.