Sursă: Hotnews.ro
Tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) este promovată în Europa ca o soluție pentru tranziția energetică și decarbonizare, însă aplicarea ei în mai multe țări întâmpină dificultăți.
Citește și: Costurile de împrumut ale Statelor Unite riscă să ajungă la 6% din cauza inflației
Proiectul SMR de la Doicești, în județul Dâmbovița, a fost lansat oficial în septembrie 2022, fiind susținut de Guvern până în februarie 2026. Până în prezent, au fost realizate doar studii de fezabilitate, iar costurile și riscurile financiare au devenit subiecte de dezbatere publică.
În ultimul an, premierul demis Ilie Bolojan a criticat dur proiectul, afirmând că Nuclearelectrica a cheltuit peste 240 de milioane de dolari doar pe teren și studii, fără a avansa în implementare. Acesta a spus că pentru continuarea proiectului ar fi nevoie de aproximativ 7 miliarde de dolari, bani pe care România nu îi are în prezent.
Controverse și obstacole în implementarea SMR-urilor în Europa
Pe lângă România, alte țări europene se confruntă cu dificultăți în dezvoltarea proiectelor SMR. În Cehia și Grecia, proiectele sunt întârziate, în timp ce Austria a impus interdicții ferme. Aceste controverse au fost generate de costurile mari, suspiciuni legate de afaceri imobiliare și de riscurile geopolitice.
- Proiecte întârziate în Cehia și Grecia
- Austria a impus interdicții ferme asupra SMR
- Costuri estimate de sute de milioane de dolari pentru studii
- Suspiciuni privind terenurile alese pentru proiecte
- Riscuri financiare și geopolitice ridicate
Impactul asupra industriei nucleare românești și suspiciuni legate de teren
Proiectul de la Doicești a stârnit suspiciuni că terenul ales pentru construirea mini-reactoarelor ar putea fi doar o afacere imobiliară, nu o investiție strategică. În compania RoPower Nuclear SA, deținută în proporție egală de Nuclearelectrica și Nova Power and Gas, terenul a fost achiziționat de firma privată, ceea ce a alimentat aceste suspiciuni.
Deși Nuclearelectrica susține că proiectul are potențial pentru dezvoltarea industriei nucleare românești, criticii afirmă că investițiile majore în alte proiecte nucleare, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, sunt prioritare. În plus, costurile ridicate și riscurile financiare ridică semne de întrebare asupra viabilității proiectului de la Doicești.
În concluzie, proiectul SMR de la Doicești și inițiativele similare din Europa se confruntă cu obstacole majore, atât financiare, cât și politice, iar controversele legate de costuri și terenuri continuă să alimenteze dezbaterile publice.