Industria farmaceutică din Europa de Est se află în plină transformare, Ungaria fiind liderul incontestabil, în timp ce România se confruntă cu cele mai mari provocări în suveranitatea medicamentelor.
Conform datelor din 2023, Ungaria deține cea mai mare balanță pozitivă la comerțul cu medicamente, de 2,2 miliarde euro, fiind singura țară din regiune cu excedent. În schimb, România înregistrează un deficit de -3,9 miliarde euro, iar Polonia de -4,8 miliarde euro.
Citește și: Costurile de împrumut ale Statelor Unite riscă să ajungă la 6% din cauza inflației
Polpharma, liderul polonez în producția de medicamente, a intrat pe piața românească, urmărind reducerea dependenței de importurile din SUA și Asia. Guvernul polonez și-a stabilit ca obiectiv creșterea suveranității în sector, iar Polpharma investește în achiziții și extindere internațională, inclusiv în Rusia, unde a ajuns cu producție.
Ce poziție ocupă Ungaria în industria farmaceutică est-europeană?
Ungaria se remarcă prin capacitatea de a-și menține suveranitatea în domeniu, fiind printre puținele state europene cu un sector farmaceutic puternic și independent. Gedeon Richter, compania maghiară, produce medicamente ce acoperă 30% din nevoile populației, fiind un exemplu de succes regional.
- Producție internă de 3,4 miliarde euro în 2023
- Exporturi de 8,7 miliarde euro
- Balanță comercială pozitivă de 2,2 miliarde euro
- Număr de angajați în sector: 30.020
De ce se află România pe ultimul loc în Europa de Est?
România are o producție farmaceutică de doar un miliard euro și un deficit comercial de -3,9 miliarde euro. Sectorul farmaceutic românesc se confruntă cu lipsa de suveranitate, fiind dependent de importuri din Asia și alte regiuni.
De asemenea, numărul de angajați în industrie, de 34.800 în 2023, nu se traduce în valoare economică semnificativă, comparativ cu Ungaria sau Polonia. Exporturile din România sunt de doar 1,2 miliarde euro, mult sub cele ale Ungariei și Poloniei.
Reacțiile oficiale indică faptul că sectorul farmaceutic românesc are nevoie de investiții majore în cercetare și dezvoltare pentru a-și îmbunătăți poziția în regiune. În prezent, România rămâne în urmă, fiind considerată cea mai slabă din punct de vedere al suveranității medicamentelor.
În concluzie, Ungaria își menține poziția de lider, Polonia recuperează terenul prin investiții în tehnologie, iar România trebuie să depășească multiple obstacole pentru a-și crește autonomia în domeniu.