Comisia Europeană a anunțat că Bulgaria va fi plasată sub o procedură de deficit excesiv, după ce deficitul bugetar al țării a crescut peste pragul de 3% al zonei euro, la 3,5% în anul 2025. Decizia vine la câteva luni după aderarea Bulgariei la zona euro, ceea ce a generat tensiuni între Sofia și Bruxelles.

Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, oficialii europeni au decis să aplice Bulgaria această măsură pentru încălcarea regulilor fiscale, în condițiile în care deficitul anual al țării a depășit pragul de 3% stabilit de Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut în contextul creșterii deficitului pentru al doilea an consecutiv, fiind estimat să ajungă la 4,1% în 2026 și 4,3% în 2027, conform previziunilor recente ale Comisiei.

Ce înseamnă sancțiunea pentru Bulgaria și relația cu UE?

Plasarea Bulgariei sub procedură de deficit excesiv va avea consecințe economice și politice importante. Pe termen scurt, Sofia va fi supusă unor costuri mai mari de împrumut și va fi stigmatizată pe piețele financiare, ceea ce poate afecta investițiile și creșterea economică. În plus, această măsură va intensifica conflictele între guvernul de la Sofia, condus de Rumen Radev, și Bruxelles-ul, mai ales în contextul în care președintele Radev a devenit tot mai critic față de politicile UE și SUA, după victoria sa electorală din aprilie.

• Deficitul bugetar al Bulgariei a crescut la 3,5% în 2025, depășind limita de 3% a zonei euro.
• Previziunile indică o creștere a deficitului până la 4,3% în 2027.
• Țările precum Italia și Franța se află și ele sub această procedură, dar alte state, precum Malta, vor ieși din ea în curând.
• Adoptarea euro a fost finalizată în ianuarie, după un proces lung și controversat, în ciuda protestelor și a campaniei de dezinformare a politicienilor pro-Kremlin.

Contextul economic și politic al Bulgariei după aderare

După aderarea la zona euro, Bulgaria a întâmpinat dificultăți în respectarea regulilor fiscale, din cauza creșterii cheltuielilor bugetare și a veniturilor fiscale insuficiente. Creșterea salariilor, a pensiilor și cheltuielile militare au redus fondurile disponibile, iar obiectivele fiscale nu au fost atinse. În plus, problemele politice interne, precum corupția endemică și gestionarea defectuoasă a economiei, au dus la proteste masive și la scurtarea mandatului guvernului anterior, condus de un partid de centru-dreapta pro-UE.

Reacțiile oficiale indică faptul că Bulgaria trebuie să își ajusteze urgent politica fiscală pentru a evita sancțiuni mai dure din partea UE. În același timp, tensiunile dintre Sofia și Bruxelles continuă să crească, pe fondul unor declarații critice ale președintelui Radev și a dificultăților economice persistente.

În concluzie, decizia de sancționare a Bulgariei reflectă provocările legate de respectarea regulilor fiscale în contextul aderării la euro și al unor probleme politice interne, care pot influența stabilitatea economică și relațiile cu Uniunea Europeană în următorii ani.