Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a susținut în discursul său din ședința PSD de luni că România are cel mai mare preț al energiei din UE și că a rezolvat problema "băieților deștepți" din piață. Verificarea acestor afirmații relevă situația reală a consumatorilor români de energie în 2026.
Ivan a afirmat că, după 10 ani de guvernare de dreapta, România are cel mai mare preț al energiei din Europa, însă această declarație necesită clarificări. Conform datelor Eurostat din 2025, România se află pe locul patru în UE în privința prețurilor pentru gospodării, după Cehia, Polonia și Germania. În anumite zile, prețul pe bursă poate fi cel mai mare din UE, însă pentru consumatorii casnici, prețul a fost plafonat între 2021 și 2025, fiind printre cele mai mici din UE.
Citește și: Costurile de împrumut ale Statelor Unite riscă să ajungă la 6% din cauza inflației
Este adevărat că România are cel mai mare preț al energiei în UE?
Afirmația ministrului Ivan este parțial falsă. În privința prețurilor pentru consumatori, plafonarea a menținut prețurile la un nivel scăzut. În privința prețurilor de pe bursă, acestea pot fi uneori cele mai mari, însă variabilitatea depinde de factori precum producția și condițiile meteo. Astfel, România nu deține în mod constant cel mai scump tarif pentru energie în UE.
- Prețul pentru gospodării în 2025: locul 4 în UE
- Prețul mediu pe bursă: uneori cel mai mare din UE
- Prețurile plafonate au fost menținute între 2021 și 2025
- Prețul pentru consumatori nu a crescut de 5 ori în perioada 2020-2025
A reușit Bogdan Ivan să reducă prețurile energiei și să elimine "băieții deștepți"?
Afirmația ministrului privind reducerea prețurilor și combaterea speculei nu este complet corectă. În realitate, prețurile din piață au scăzut pentru majoritatea furnizorilor, însă această scădere se datorează concurenței și liberalizării pieței, nu doar măsurilor luate de Ivan. Garanțiile impuse traderilor au fost stabilite de ANRE, nu de Ministerul Energiei.
De asemenea, liberalizarea pieței a permis migrarea consumatorilor către furnizori cu prețuri mai mici, ceea ce a dus la scăderea ofertelor. În privința "băieților deștepți", măsurile anunțate de ministru nu au eliminat complet fenomenul, ci doar au încercat să limiteze speculațiile.
Astfel, declarațiile ministrului Ivan trebuie interpretate cu prudență, deoarece unele afirmații sunt exagerate sau incomplete, iar situația reală a pieței de energie din România este mai complexă decât cea prezentată în discursul oficial.
Reacțiile oficiale indică faptul că autoritățile continuă să monitorizeze piața și să ia măsuri pentru protejarea consumatorilor, însă nu există încă o soluție definitivă pentru eliminarea tuturor problemelor din sectorul energetic.