Sursă: Stirileprotv.ro
Senatorul AUR Petrișor Peiu a cerut oficial Guvernului explicații privind contractele de 6 miliarde de euro semnate cu firma germană Rheinmetall. El susține că banii au fost cheltuiți fără licitație, iar decizia ridică întrebări despre interesul național.
Peiu afirmă că partidele PSD, PNL, USR și UDMR au decis ca o treime din cei 17 miliarde de euro împrumutați de România să fie oferită companiei Rheinmetall, în condițiile în care acțiunile acesteia s-au devalorizat cu jumătate în ultimele șase luni. El critică faptul că firma primește contracte fără licitație, ceea ce ridică suspiciuni despre transparență și interes național.
Ce implică contractele de 6 miliarde de euro pentru industria de apărare din România?
Contractele semnate cu Rheinmetall au o valoare de 5,7 miliarde de euro și sunt considerate cele mai mari din istoria recentă a companiei germane. Acestea vizează modernizarea capacităților militare ale României și implică peste 50% din producție realizată în țară sau în colaborare cu companii locale.
- Valoarea totală a contractelor: 5,7 miliarde de euro
- Procentul de producție în România: peste 50%
- Impactul asupra industriei naționale de apărare: major
- Riscuri pentru investiții: ridicate, firma Rheinmetall fiind în scădere
- Decizia de a nu organiza licitație: criticată de opoziție
Ce consecințe are această situație pentru economia și securitatea națională?
Petrișor Peiu întreabă dacă aceste contracte, acordate fără transparență, nu sunt un cadou pentru o firmă străină în detrimentul industriei locale. El consideră că, în mod normal, investitorii ar fi fost interesați să cumpere acțiuni la o companie care primește astfel de contracte, dacă încrederea nu ar fi fost afectată.
Reacțiile oficiale rămân așteptate, însă criticile privind lipsa de transparență și riscurile pentru economia națională sunt tot mai intense. În plus, pierderea unui contract naval important a afectat planurile Rheinmetall de extindere în sectorul naval, ceea ce poate influența și alte proiecte de apărare din România.
În concluzie, situația ridică semne de întrebare despre modul în care sunt gestionate fondurile publice și despre interesele reale ale decidenților în domeniul apărării.