Criza din Golf riscă să adauge între 1,5 și 2 puncte procentuale la inflație, peste estimările anterioare, conform analizei viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu.
Aceste efecte se resimt deja în creșterea prețurilor, inflația urcând în martie aproape de 10%, cu scumpiri de circa 13% la combustibili. Pentru aprilie, BNR estimează un nou impuls care va duce rata inflației peste 10%.
Citește și: Costurile de împrumut ale Statelor Unite riscă să ajungă la 6% din cauza inflației
Cosmin Marinescu a declarat că politica BNR în acest moment este de tip wait-and-see, evitând reacții mecanice precum creșterea dobânzilor, pentru a nu dăuna economiei și credibilității politicii monetare.
Ce strategie adoptă BNR în fața inflației generate de criza din Golf?
Viceguvernatorul a explicat că deciziile de creștere a dobânzii, ca răspuns mecanic la presiunile inflației Ormuz, pot fi dăunătoare pentru economie, mai ales în contextul actual al deficitului bugetar și al cererii interne scăzute.
- Politica de wait-and-see continuă, pentru a evita agravarea situației economice.
- Inflația a crescut deja în martie, în principal din cauza scumpirii combustibililor.
- Estimările indică o inflație peste 10% pentru aprilie, dacă tendința se menține.
- Deciziile de relaxare sau de creștere a dobânzilor trebuie să fie bine calibrate pentru a nu destabiliza economia.
Ce impact are această abordare asupra economiei românești?
Contextul fiscal-bugetar dificil și efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar complică deciziile BNR. În plus, creșterea prețurilor la combustibili și alte bunuri de consum afectează direct costul vieții pentru populație.
Reacțiile oficiale ale BNR indică o intenție de a menține stabilitatea monetară, chiar dacă inflația continuă să crească temporar. Această strategie de tip wait-and-see va fi reevaluată în funcție de evoluția situației internaționale și interne.
Impactul pe termen mediu va depinde de modul în care criza din Golf va evolua și de măsurile adoptate de alte bănci centrale. Până atunci, BNR preferă să nu reacționeze impulsiv, pentru a proteja stabilitatea macroeconomică a României.
Reacțiile oficiale și analizele economice arată că această abordare prudentă are șanse să fie menținută, cel puțin pe termen scurt, pentru a evita riscuri suplimentare în contextul actual.