Autoritatea fiscală din România intensifică utilizarea inteligenței artificiale în procesul de fundamentare a deciziilor de soluționare a disputelor fiscale, conform unui articol susținut de Deloitte România.
Bogdan Mărculeț, Counsel la Reff & Asociații | Deloitte Legal, evidențiază creșterea utilizării tehnologiei în mediul fiscal, atât pentru eficientizarea proceselor, cât și pentru digitalizarea serviciilor oferite contribuabililor. În același timp, această tendință ridică semne de întrebare privind corectitudinea și legalitatea deciziilor automate.
Citește și: Costurile de împrumut ale Statelor Unite riscă să ajungă la 6% din cauza inflației
Deși digitalizarea și inteligența artificială aduc beneficii, precum rapiditatea și precizia în procesul decizional, practicienii semnalează că uneori aceste tehnologii sunt folosite exclusiv pentru a combate argumentele contribuabililor, ceea ce poate duce la inexactități și decizii eronate. În plus, există cazuri în care soluțiile AI identifică trimiteri la prevederi inexistente sau practici inexistente, invocate ulterior în sprijinul autorității fiscale.
Beneficiile și riscurile utilizării AI în soluționarea disputelor fiscale
Utilizarea inteligenței artificiale în procesul de soluționare a contestațiilor fiscale are potențialul de a accelera și de a standardiza deciziile, reducând astfel timpul de soluționare și creșterea transparenței. Însă, riscurile implică posibile erori în motivare, precum și aplicarea unor prevederi legale inexistente sau greșit interpretate de sistemele automate.
- Identificarea trimiterilor la prevederi inexistente sau practici inexistente
- Motivări care conțin trimiteri la hotărâri judecătorești sau norme inexistente
- Decizii de soluționare care pot fi contestate pentru erori legale
- Posibilitatea de a influența negativ drepturile contribuabililor fără o verificare umană adecvată
- Necesitatea de responsabilizare și supraveghere a utilizării AI în domeniul fiscal
Impactul și consecințele utilizării AI în justiție fiscală
Reacțiile oficiale indică faptul că, deși digitalizarea și AI-ul pot îmbunătăți eficiența, trebuie implementate cu responsabilitate pentru a evita erori grave în motivare și aplicare. Autoritățile trebuie să asigure o verificare umană și o responsabilizare clară în procesul decizional automatizat.
Consecințele pot include anularea deciziilor în instanță, pierderea încrederii contribuabililor și riscul de a compromite integritatea sistemului fiscal. În plus, legislația trebuie adaptată pentru a reglementa clar utilizarea AI, asigurând transparență și responsabilitate în procesul de soluționare a disputelor fiscale.
În concluzie, utilizarea inteligenței artificiale în domeniul fiscal trebuie gestionată cu atenție, pentru a valorifica beneficiile tehnologice și a minimiza riscurile legale și etice, în beneficiul contribuabililor și al statului de drept.
