Sursă: Zf.ro
Adrian Codrilaşu, CFA România, a afirmat că autoritățile publice ar trebui să limiteze finanțarea de la bugetul de stat pentru proiectele de investiții care pot fi acoperite din fonduri europene, redirecționând resursele interne către alte priorități. Această declarație a fost făcută în cadrul emisiunii ZF Live, în data de 12 iulie 2026, în contextul discuțiilor despre eficientizarea cheltuielilor publice.
Citește și: Costurile de împrumut ale Statelor Unite riscă să ajungă la 6% din cauza inflației
Președintele CFA a explicat că ideea vine din dorința de a crește gradul de control asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici. Fondurile europene sunt supuse unor mecanisme de verificare mai stricte decât alocările din bugetul național, ceea ce reduce riscul utilizării ineficiente sau necorespunzătoare a resurselor destinate investițiilor. În plus, această abordare ar alinia mai bine proiectele cu obiectivele europene de monitorizare a impactului real.
De ce trebuie să se limiteze finanțarea de la buget pentru proiectele europene?
Propunerea vizează redistribuirea resurselor, prioritizând fondurile europene în detrimentul celor din taxe și impozite. Astfel, autoritățile locale ar trebui să solicite mai mult fonduri europene, care sunt mai bine controlate și verificabile, în loc să ceară bani de la bugetul de stat. Această strategie ar putea duce la o utilizare mai eficientă a banilor publici și la o transparență mai mare în cheltuirea lor.
- Fondurile europene sunt supuse unor mecanisme de verificare mai stricte decât alocările naționale
- Reduc riscul utilizării ineficiente a resurselor publice
- Aliniază proiectele cu obiectivele europene de monitorizare a impactului
- Autoritățile locale sunt încurajate să solicite fonduri europene în loc de bani din taxe
- Se promovează o gestionare mai transparentă și controlată a investițiilor
Ce impact poate avea această propunere asupra finanțării investițiilor publice?
Implementarea acestei măsuri ar putea conduce la o redistribuire a resurselor, cu accent pe utilizarea prioritară a fondurilor europene. În plus, ar putea crește eficiența cheltuielilor și transparența în proiectele publice, reducând riscul de ineficiență sau fraudă. Rămâne de văzut dacă această abordare va fi adoptată în politica bugetară și dacă va influența criteriile de alocare a fondurilor pentru investiții locale.
În concluzie, propunerea lui Adrian Codrilaşu vizează o gestionare mai responsabilă și controlată a banilor publici, în special în contextul utilizării fondurilor europene, pentru o dezvoltare mai eficientă și transparentă a investițiilor în România.