România a început să facă lobby activ la Bruxelles pentru a obține o amânare a închiderii unei centrale pe cărbune, programată pentru 31 august, în contextul în care sistemul energetic național se află sub presiune. Guvernul avertizează că închiderea acestei unități ar putea afecta grav siguranța energetică a țării în sezonul rece al anului 2026.

Subiectul a fost preluat de presa maghiară, care a evidențiat preocupările României legate de capacitatea de a asigura consumul de energie în condițiile în care mai multe centrale pe cărbune au fost deja închise sau urmează să fie închise în perioada următoare. România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să închidă până la 31 august 2026 o unitate a Complexului Energetic Oltenia, însă Guvernul încearcă acum să obțină o derogare pentru a evita un colaps energetic.

De ce amânarea închiderii centralei pe cărbune a devenit urgentă

Noua centrală de la Işalniţa, care trebuia predată din 2020, va fi finalizată abia în faza de testare la sfârșitul anului 2026, în timp ce finalizarea centralei de la Mintia se întârzie probabil cu un an. În plus, în sezonul rece, singurul reactor funcțional de la Cernavodă va fi unul singur, ceea ce face ca fiecare centrală pe cărbune rămasă să devină critică pentru asigurarea energiei naționale.

• În martie 2026, România a oprit un bloc de 285 MW al CEO Turceni, în conformitate cu cerințele PNRR.
• Centrală de la Işalniţa este deja închisă.
• Oprirea celor două blocuri de 50 MW de la Govora este planificată pentru august.
• În total, mai funcționează patru centrale pe cărbune cu o capacitate instalată de 1.905 MW, mai mare decât cea a centralei nucleare de la Cernavodă.

Guvernul a schimbat legislația privind centralele pe cărbune pentru a respecta termenul PNRR, impunând sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de închidere. În același timp, sistemul energetic trebuie să fie pregătit pentru consumul estimat în următorii 10 ani și pentru eventuale scenarii de colaps parțial sau total.

Situația actuală a sistemului energetic și scenariile de viitor

Guvernul a stabilit jaloane clare pentru respectarea PNRR, iar Transelectrica a recomandat scenarii pentru asigurarea stabilității energetice. În condițiile în care, în sezonul rece, centralele pe cărbune vor fi închise sau în faza de testare, sistemul trebuie să fie suficient de robust pentru a face față cererii crescute.

Pe 29 mai, România a înregistrat un record fotovoltaic de 2.600 MW, acoperind două treimi din consumul național. În orele de vârf, prețul energiei a scăzut dramatic, ajungând la 0,2 euro/MWh, iar țara a exportat energie către Ungaria aproape pe gratis, utilizând capacitatea maximă a liniei de interconectare.

În concluzie, situația sistemului energetic românesc devine tot mai critică, iar guvernul face eforturi pentru a evita un dezastru energetic în sezonul rece. În același timp, presiunea internațională și obligațiile asumate prin PNRR pun în pericol planurile de închidere a centralelor pe cărbune, în condițiile în care sursele alternative de energie se dezvoltă lent.