Sursă: Zf.ro
François Provost, CEO-ul Grupului Renault, a vizitat recent România pentru a discuta despre viitorul Dacia în contextul provocărilor din industrie. În timpul vizitei, el a subliniat că operațiunile din România trec prin unele dintre cele mai mari încercări din istoria lor, cauzate atât de factori externi, cât și de probleme interne.
La Mioveni și în București, Provost a fixat trei priorități strategice: creșterea competitivității uzinei pentru a securiza volumele de producție viitoare, transformarea centrului de inginerie RTR pentru a livra noua familie Sandero în doar doi ani și relansarea comercială, susținută de o politică auto puternică care să sprijine producția locală. Până acum, nicio cifră sau model nou nu a fost anunțat oficial, iar deciziile recente au vizat redistribuirea modelelor în alte țări, precum Turcia, Slovenia și Maroc.
Ce plan are Renault pentru Dacia în 2026?
În 2020, Luca de Meo considera Dacia un „miracol“ al industriei auto, fiind capabilă să facă profituri importante la un nivel de piață atât de competitiv. Însă, în prezent, cota de piață a Daciei în România a scăzut sub 20%, față de 30% în anii anteriori. În același timp, producția a fost redusă, iar compania a început să scape de angajați, scoțând la plecări voluntare peste 200 de persoane, inclusiv din inginerie.
- Producția a fost limitată la modelele Duster și Bigster, cu o scădere de 25% pentru Duster în primul semestru
- Renault a redistribuit modelele în alte țări, precum Turcia, Slovenia și Maroc
- Se preconizează o continuare a scăderii producției dacă nu apar proiecte noi
- Renault a scos la plecare voluntară peste 200 de angajați, oferindu-le compensații de până la 210.000 de lei
- Dacia reprezintă circa 2% din PIB-ul României și 10% din exporturi, fiind esențială pentru economie
Ce impact are situația Dacia asupra economiei României?
Declarațiile lui François Provost indică o preocupare pentru menținerea poziției Dacia în piața locală și internațională. Reducerea producției și a forței de muncă poate avea consecințe semnificative asupra economiei naționale, având în vedere că Dacia contribuie cu circa 2% la PIB și cu 10% la exporturi.
Pentru a evita o scădere mai accentuată, conducerea Renault trebuie să implementeze strategii eficiente de control al costurilor și să lanseze proiecte noi care să stimuleze interesul pieței. În același timp, autoritățile române urmăresc cu atenție evoluția industriei auto, considerând Dacia un pilon important pentru economia țării.
În concluzie, provocările din 2026 impun o adaptare rapidă și strategică a Renault și Dacia pentru a-și păstra poziția și a asigura viitorul producției în România.