De ce BP și Shell renunță la biocombustibili, iar în România continuă investițiile în energie sustenabilă

Subiectul biocombustibililor a fost discutat în cadrul conferinței ZF & ING Bank România - Energy Forward România, unde s-au analizat rolul captării și stocării carbonului (CCS) și al combustibililor sustenabili în tranziția energetică. În contextul european, strategiile companiilor energetice diferă semnificativ, în funcție de reglementări și costuri.

De exemplu, în septembrie 2025, Shell a decis să renunțe la proiectul de fabricație a biocombustibililor din Rotterdam, invocând costurile ridicate și competitivitatea scăzută. Proiectul, inițial estimat să producă până la 820.000 de tone anual, urma să transforme deșeurile în combustibili avansați, inclusiv combustibil aviatic durabil din uleiuri și grăsimi uzate.

Decizia Shell a venit după o suspendare de un an a construcției, începută în 2022, și întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2024 din cauza unor probleme tehnice. La nivel european, alte companii, precum BP, au adoptat o strategie similară, retrăgându-se din proiecte de biocombustibili din motive de costuri și profitabilitate.

De ce continuă investițiile în România în sectorul biocombustibililor?

În contrast, OMV Petrom a anunțat un proiect de 750 milioane de euro la Petrobrazi, care urmează să devină cea mai mare unitate de biocombustibili din regiune și să fie gata în 2028. Această diferență de abordare se explică prin reglementările locale și potențialul de dezvoltare a pieței energetice din România.

Proiectul OMV Petrom include o investiție de 750 milioane de euro în cea mai mare unitate de biocombustibili din regiune.
Unitatea de la Petrobrazi urmează să fie finalizată în 2028.
Strategiile companiilor europene diferă în funcție de reglementările naționale și de costurile de producție.

Provocările și perspectivele pieței de biocombustibili

În cadrul conferinței, experții au subliniat că piața europeană de biocombustibili se confruntă cu provocări legate de costuri și de reglementări stricte. În timp ce companii precum Shell și BP au renunțat la proiecte din cauza acestor obstacole, în România, reglementările favorizează continuarea investițiilor în energie sustenabilă.

Această diferență de strategie reflectă și diferențele de reglementare și de piață între Europa de Vest și România. În plus, autoritățile române susțin că proiectele locale de biocombustibili pot contribui la reducerea emisiilor de carbon și la dezvoltarea economică regională.

Reacțiile din industrie indică faptul că, în condițiile actuale, companiile europene preferă proiecte cu costuri mai reduse și reglementări mai flexibile, în timp ce în România, investițiile continuă pentru a valorifica potențialul local și pentru a respecta reglementările naționale.