Sursă: Mediafax.ro
O echipă de cercetători de la Universitatea Yale a descoperit că inima nu este controlată exclusiv de creier, ci dispune de propriul său sistem nervos, un adevărat „mic creier”, care joacă un rol esențial în menținerea ritmului cardiac și în protejarea organismului în situații de stres intens.
Rezultatele studiului, publicate miercuri în revista Cell, sugerează că sistemul nervos intrinsec al inimii este format dintr-o rețea de neuroni localizați în țesutul adipos din jurul inimii. Acești neuroni comunică între ei și cu creierul, fiind ultima verigă în controlul funcției cardiace.
Folosind șoareci modificați genetic, cercetătorii au identificat două tipuri distincte de neuroni cardiaci. Primul, denumit Npy+, acționează ca o frână pentru inimă. Stimularea acestor neuroni încetinește ritmul cardiac, în timp ce eliminarea lor provoacă insuficiență cardiacă și moartea animalelor, demonstrând importanța lor pentru funcționare.
Ce rol are „mic creierul” inimii în protecția în situații de stres?
Al doilea grup, numit Ddah1+, a fost descoperit accidental. Inițial, stimularea sau eliminarea acestor neuroni părea să nu aibă efect, însă cercetările ulterioare au arătat că lipsa neuronilor Ddah1+ a crescut riscul de deces în situații de stres, în timp ce stimularea lor a crescut șansele de supraviețuire.
- Studiul a fost realizat pe șoareci modificați genetic
- Neuronii Ddah1+ contribuie activ la protecția inimii
- Descoperirea poate duce la terapii mai precise pentru infarct, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm
- Markeri genetici identici au fost găsiți și în neuronii umani
- Rezultatele pot îmbunătăți procedurile de ablație cardiacă
Ce înseamnă această descoperire pentru tratamentul bolilor de inimă?
Specialiștii afirmă că această cercetare schimbă modul în care se percepe relația dintre creier și inimă. Până acum, neuronii inimii erau considerați doar ca transmitători ai comenzilor de la creier, însă noua descoperire arată că pot avea funcții active de protecție.
Deși studiul a fost efectuat pe șoareci, cercetătorii susțin că markerii genetici identificați sunt prezenți și la oameni, ceea ce sugerează că mecanisme similare ar putea exista și la ființele umane. În viitor, aceste descoperiri pot duce la dezvoltarea unor terapii inovatoare pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor cardiovasculare.
Autorii studiului consideră că înțelegerea sistemului nervos al inimii ar putea contribui la perfecționarea procedurilor de intervenție și la crearea unor tratamente bazate pe stimularea acestor neuroni, pentru a proteja inima în situații de stres extrem.