Sursă: Mediafax.ro
Expunerea la fum din incendii de vegetație reprezintă o amenințare tot mai serioasă pentru sănătatea publică, avertizează cercetătorii, pe fondul intensificării incendiilor din America de Nord.
Specialiștii atrag atenția că efectele nu se limitează la iritații temporare ale căilor respiratorii, ci pot afecta inima, creierul, vasele de sânge și chiar dezvoltarea fătului în timpul sarcinii. În ultimele zile, fumul provenit din incendii din Canada a acoperit mari orașe din Canada și Statele Unite, reducând vizibilitatea și determinând populația să poarte măști de protecție. Fenomenul a devenit aproape obișnuit în sezonul incendiilor, însă oamenii de știință avertizează că efectele persistă mult timp după ce norul de fum dispare, scrie Science Alert.
Impactul fumului din incendii asupra sănătății
Potrivit cercetărilor publicate în European Heart Journal, expunerea cronică la particulele fine PM2.5 din fumul incendiilor de vegetație crește riscul de accident vascular cerebral și boli cardiovasculare în rândul persoanelor în vârstă. Numărul incendiilor a crescut cu peste 50% în Europa în ultimii patru ani, iar efectele asupra sănătății devin tot mai evidente.
- Particulele PM2.5 pătrund adânc în plămâni și sânge, provocând inflamații și stres oxidativ
- Fumul conține poluanți precum dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și metale grele
- Riscul de boli cardiovasculare și respiratorii crește considerabil în zonele afectate
- Expunerea repetată are efecte pe termen lung, chiar și după reducerea fumului în aer
- Fumul transportă substanțe toxice pe distanțe de sute de kilometri, afectând populații din zone îndepărtate
Riscurile cresc când incendiile ating zone locuite
Experții subliniază că riscurile pentru sănătate se amplifică când incendiile se extind în localități, eliberând în atmosferă substanțe toxice provenite din arderea materialelor de construcție, plasticului și metalelor grele. Aubrey Miller, specialist în dezastre de mediu, explică că aceste particule pot fi transportate pe distanțe mari, afectând populații aflate departe de focare.
Studiile recente indică faptul că efectele expunerii repetate la fum nu dispar odată cu îmbunătățirea calității aerului, iar riscul de boli grave și decese continuă să crească în zonele afectate. Cercetările continuă pentru a evalua pe termen lung impactul asupra sănătății populației din aceste regiuni.